Pagina maestra
From Wikipedia
l'enciclopedia libera, gratuita è scritta cù a cuuperazione di tutti.
U prupositu di stu prugettu hè di prumove a lingua corsa
è di fà cunnosce l'isula di Corsica nantu à internet è in u mondu.
Oghje, u 4 dicembre 2008, Wikipedia in lingua corsa tene 5,420 articuli.
Ringraziemu à tutti quelli chì participeghjanu.Architettura - Arte - Ballu - Cinemà - Disegnu - Fotografia - Litteratura - Musica - Pintura - Scultura
Cummerciu - Difesa è sicurità - Drittu - Educazione - Economia - Ambiente - Pulitica - Urbanisimu
Agnosticisimu - Ateisimu - Buddisimu - Cristianisimu - Esoterisimu - Induisimu - Islamu - Ghjudaisimu - Misticisimu - Mitologia - Religione -
Antropologia - Archeologia - Ecologia - Geografia - Geopulitica - Storia - Linguistica - Musicologia - Filosofia - Psicologia - Scenze cognitive - Scenze di l'informazione è di e biblioteche - Sociologia
Astronomia - Biologia - Chimica - Geologia - Logica - Matematica - Medicina - Fisica
Aerospaziale - Agronomia - Communicazione - Design - Electronica - Informatica - Ingenieria - Management - Farmacia - Robotica - Telecommunicazione
Automobile - Bricolage - Cucina - Divertimentu - Giardinu - Ghjocu - Nutrizione - Salute - Sessualità - Sport - Televisione - Turisimu - Trasportu
Articuli di qualità - Indice alfabeticu - Indice tematicu - Pagine nuvelle - Radica di e categurie
Par aiutà Wikipedia pudete:
Pilonu - Cuccu - Paglia Orba - Viaghju in Ascu - Paradossu di l'ovu è di a ghjaddina - Ponziu Pilatu - a Fica fiurunaghja - Capitala (fenu) - u Frati è a Sora - Ugu Francescu Peretti della Rocca - A Pian' d'Avretu - Marcu Biancarelli - Cuccu - Malmignattu - Farfalla ferulaghja - Farfalla finuchjaghja - Santa Ghjulia di Nonza - Lighjenda di a stantara d'Apricciani - Cane umarecciu - Tiadoru Poli - Sciappapetra - Vociaru di Culomba - San Michele di Muratu -
L' altore barbutu (Gypaetus barbatus) hè un acellu chì face parte di a famiglia di l' Accipitridae. Ci hè pocu dismurfisimu sessuale è a femina hè appena più maiore ch'è u masciu. Pesa da 5 à 7 kilò. Hè longu un metru. U so nome vene da u fattu chì i piumi situate da una parte è di l'altra di u bizzicu li facenu una spezia di barba. Hè ochjigiallu ma i so ochji sò chirchjati di rossu. L'altore barbutu pò campà sin'à quaranta anni.
Si nutrisce per u più di l'ossi ch'ellu trova, annantu à i cadaveri di pecure, muntone, muvre o capre. Ùn hè micca un acellu di prede, ma accade di raru ch'ellu manghjessi picculi rettili, topi, o topuragni vivi.
L'altore barbutu sarebbe respunsevule di a morte di u pueta grecu Eschilu, in l'annu 456 nanzi à Cristu. L'acellu averia lasciatu cascà in terra una cuppulata per rompe ni l'osse. L'altore barbutu averia credutu chì u capu scafulatu d'Eschilu fusse una petra. A cuppulata saria cascata annantu à u capu d'Eschilu, chì murì tandu subitamente...
U pettirossu (o pettirussu) (Erithacus rubecula) hè un aceddu chì faci partita di a famiglia di i Muscicapidae. U nomu corsu veni da u fattu ca u culori di u so pettu hè russicciu. U pettirossu pò campà sin'à 13 anni. Ùn ci hè guasi micca dismurfisimu sissuali, è u masciu è a femina sò guasi listessi.
U pettirossu hè cumunu è prisenti tuttu l'annu in Corsica.
U pettirossu hè statu mintuvatu calchì volta in a litteratura è u cantu corsu. Par asempiu:
- U pettirossu hà invidia dlu fringueddu :
- Annantu à l'olmu, vicinu à u Valdareddu :
- Unu canta è l'altru canta,
- Si sò dati lu dueddu:
- Cù l’inguernu, un pettirussu,
- Da ziu staia vicinu,
- Li saltaia guasgi addossu,
- Quandu vangaia un sulcinu,
- È sì ziu li parlaia,
- L’acidduchju chjuchjulaia…
Wikimedia Foundation hè un associu à scopu nò lucrativu chì sustene Wikipedia è altri prugetti liberi, multilingue è gratuiti.
Sò quattru i prugetti Wikimedia in lingua corsa: partecipate!
Dizziunariu è lessicu corsu
Parechji libri in lingua corsa
Citazioni è pruverbii
E Wikipedia surelle: Alemannisch - Arpitan - Boarish - Català - Corsu - Emilià n e Rumagnòl - Furlan - Italiano - Latina - LÃguru - Lumbaart - Malti - Nnapulitano - Occitan - Piemontèis - Rumantsch - Sardu - Sicilianu - SlovenÅ¡Äina - TarandÃne - Vèneto


